Vlad și școala Youtube

crestem_comunitatea

Un porumbel hâhâie și țopăie la 50 de metri în fața ta. Ești aici, la Pietrișu, în grădinița ca‑ntr‑un L văzut de sus. Vlad, unul dintre copiii din tabără, își dă seama de la distanța asta, spune el, dacă porumbelul are pereche sau pui, dacă e fată sau băiat și cam cât de bătrân e. „Știu din experiență, dar am văzut și pe YouTube columbofili, oameni pasionați de porumbei. Am văzut cum fac și am învățat și eu.”

Acum doi ani, a ochit în curtea lui nea Florian, un vecin din sat, o droaie de porumbei albi. Aveau pene lungi și când le fluturau, se auzea un pocănit melodios și asta i‑a plăcut. „Mi s‑a făcut și mie drag și am fost să iau o pereche de la el.” Pasiunea pentru porumbei l‑a și responsabilizat, consideră el. Dimineață de dimineață, Vlad fuge spre cușca lor și le dă drumul afară. Chiar le‑a construit o casă mai mare pentru că prima a ajuns să fie prea mică pentru cei șapte porumbei pe care îi crește acum. „Am volieră. Cum oamenii au casă, porumbeii au volieră. Eu am făcut‑o, că lui tata nu‑i prea place să am eu porumbei. Eu cu un vecin. Am avut o cușcă atâta, juma’ de metru, cum să‑i las să crească acolo? Am făcut una mai mare din plăci OSB și plasă și un dulăpior mic pe care să facă cuiburile.”

Vlad are 14 ani, e din Pietrișu și a trecut clasa a noua la Liceul Teoretic „Tudor Vianu” din Giurgiu. Zilele astea, pasiunea îl face să dea târcoale podului grădiniței unde s‑a organizat tabăra și unde spune că locuiesc sute de porumbei. Ascultă indicațiile primite de la organizatori și vorbește cu ceilalți participanți, dar, uneori, își înalță ochii mari și albaștri spre podul grădiniței și o vreme nu face altceva. Azi, entuziasmul taberei l‑a făcut să uite de porumbeii lui. Le‑a dat drumul din cușcă tatăl lui. El trebuia să fie la grădiniță la ora opt dimineața. S‑a trezit târziu, iar când Răzvan, un alt participant și prieten din sat l‑a strigat, s‑a îmbrăcat repede și a tulit‑o. Vlad a ajuns să ia parte la activitățile taberei împreună cu fratele lui mai mic, Ștefan, datorită tatălui lor, care venise să ajute: „Tata e muncitor și l‑a chemat doamna Cornelia să facă aici un bec și să pună o încuietoare la grădiniță. A venit să ajute și a întrebat ce se întâmplă. I‑au zis că, Uite, o tabără cu tineri. Am întrebat dacă pot să vin cu Ștefan și‑au zis că „Da, mai ales voi, că sunteți tineri și asta ne trebuie nouă”, povestește el. „Chiar e frumos aici, am făcut multe activități”, spune Vlad.

În sat nu se întâmplă prea multe și nici la școala din comună, unde a studiat, nu făcea astfel de activități. I‑a plăcut mult când au făcut un joc de cunoaștere folosindu‑se de mingea de fotbal și așa a reținut numele tuturor: „Aruncam mingea la cineva, ziceam că am primit mingea de la cutărică, eu sunt cutărică și arunc mingea la celălalt și trebuia să‑i zici numele. În primele două zile nu știam numele lor. După, am știut.” Lui Vlad, îi place foarte mult și că tabăra este plină cu tineri drăguți. Nu judecă și nu au fițe cum ar avea, spune el, alte ONG‑uri sau turiști veniți în sat. Și nici nu sunt precum copiii mai mari care se luau de el în școala generală doar pentru că era mai mic: „Nu au venit ca ăia care fac ce vor ei și nu îi interesează de alții. Străinii care ajung pe aici și nu bagă pe nimeni în seamă. Ei sunt așa, de treabă. Vin, vorbesc cu tine. E frumos.”

Cu toate astea, i‑a plăcut la școala din comuna Găujani, dar visul lui cel mare este să se transfere de pe al doilea semestru în București, la un liceu adventist. Cheltuielile de a sta acolo, în cămin, nici nu se compară cu plata abonamentului de transport din sat spre Giurgiu, orașul cel mai apropiat. Un motiv pentru care tot mai mulți copii din Pietrișu ajung să aibă doar opt clase absolvite. „Acela e un liceu bun, că te învață multe și are pentru că e și București, e și liceul de religia mea. Dacă ar fi să rămân la Giurgiu, mi s-ar părea așa urât să fac naveta în fiecare zi. Până‑ți faci și abonament, care costă foarte mult…”. Nu ar fi prima oară când ar vedea Capitala. Vlad are cinci rude de‑ale tatălui acolo și s‑a îndrăgostit de parcul de distracții Divertiland, unde a fost anul trecut pentru prima oară. Bucureștiul lui Vlad e „mai frumos, mai populat, mai mulți oameni, mai multe lucruri de făcut”. Vrea să plece pentru că despre sat nu poate spune aceleași lucruri.

***

Când vorbește despre tabără și școală, Vlad privește‑n sus și, printre povești, mai strecoară și‑un „uite, porumbeii”. Așa se continuă tot interviul, ca într‑o melodie duioasă despre porumbei și viitor: „În clasă la mine, trei copii erau așa, mai deștepți. Două fete și eu. O fată era de zece. Alta, de opt și de nouă și eu de șapte și de opt. Uite, adineauri a intrat o pereche înăuntru, în pod. Eu vreau să iau pui că dacă cresc la mine, rămân. Adulții pleacă înapoi.” Vlad vrea să plece la București la facultate și să nu se mai întoarcă după. Știe că porumbeii vor fi bine. Va avea grijă de ei Ștefan, fratele mai mic. „Cred că tabăra o să rămână în istoria satului ăsta că n‑a fost niciodată una.”

Poveste scrisă de Oana Barbonie, văzută de ea și Tiberiu Mihail-Cimpoeru în vara lui 2017.

Vezi cum a fost în tabără anul trecut:

Mai jos găsești mai multe povești din tabăra „Creștem comunitate de activiști”:

MOBILIZARE PENTRU ECHITATE

Avem nevoie de sprijinul vostru! Credem în ideea că o lume mai justă se poate clădi numai cu solidaritate și cu resurse folosite responsabil.

Pentru informații referitoare la activitatea noastră sau pentru o discuție despre cum ne poți sprijini, scrie-ne un e-mail la office@humancatalyst.ro sau trimite-ne un mesaj pe pagina noastra de Facebook.

Dacă dorești să faci o donație în lei, iată informațiile de care ai nevoie:

ASOCIAȚIA PENTRU EDUCAȚIE ȘI JUSTIȚIE SOCIALĂ HUMAN CATALYST, CUI 33656932, IBAN  RO86CECEB00130RON3865301, deschis la CEC Bank.

De asemenea, poți redirecționa 20% din impozitul pe profit (pentru persoană juridică) sau 2% din impozitul pe venit (pentru persoană fizică – formularul online poate fi completat aici) pentru unul dintre proiectele noastre. Contactează-ne și îți putem oferi mai multe informații.

Îți mulțumim că ești alături de noi pentru a depăși inegalitățile și a da șansa fiecărui copil să își atingă potențialul maxim!


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.