SOS EVALUARI NATIONALE

În atenția:

Viorica DĂNCILĂ, Prim-Ministrul României

Valentin POPA, Ministrul Educației Naționale

Liviu Marian POP, Președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, Senatul României

Camelia GAVRILĂ, Președinta Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, Camera Deputaților

Iusein IBRAIM, Președintele Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Camera Deputaților

Marius – Petre NICOARĂ, Președintele Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Senatul României

SCRISOARE DESCHISĂ

14 mai 2018

 Solicităm adoptarea urgentă a unor măsuri legale prin care să opriți „Fenomenul Brăila” – un grav tip de excluziune practicat în școlile din România

 

Organizațiile semnatare ale prezentului document, confirmă și semnalează unul dintre aspectele documentate în studiul cu titlul „IRSE: indicele de risc socio-educațional 2015-2017, fundament pentru politici bazate pe date” (analiza preliminară a datelor cantitative), realizat de Asociația Human Catalyst.

Conform acestei cercetări, există dovezi ce ne arată că nota medie pe școală / județ la evaluarea națională este ridicată artificial de o prezență redusă a elevilor de clasa a 8-a la testări – ca urmare a unei „selecții” impuse la nivel de clasă, management al școlii sau inspectorat școlar.

 Cel mai reprezentativ exemplu în acest sens este ilustrat în cazul unităților de învățământ din județul Brăila. Deși aici în 2016-2017 nota medie la evaluarea națională a fost a doua cea mai mare din țară (7,29), după Municipiul București (7,35), ponderea elevilor din clasa a 8-a care nu au susținut evaluarea națională a fost cea mai crescută din România (36,5%), mai mult cu 3 procente față de anul școlar anterior.

Conform mărturiilor existente, această situație rezultă în urma unei practici abuzive la nivel de sistem educațional, prin care elevilor considerați slabi le este interzisă înscrierea la Evaluarea Națională pentru a nu „trage în jos” media pe școală/județ. În practică, am întâlnit astfel de cazuri în toată țara, cu preponderență în comunități sărace, marginalizate și/sau cu procent mare de romi. Important de precizat că „fenomenul Brăila” este practicat și la nivel de liceu, în cazul examenului de Bacalaureat.

 

Dat fiind că ne aflăm în perioada premergătoare evaluării naționale la clasa a 8-a și a examenului de Bacalaureat – când aceste practici se intensifică în școli – solicităm adoptarea de urgență a unor măsuri legale prin care să asigurați participarea elevilor absolvenți la examenele menționate conform legii și să descurajați, respectiv sancționați, responsabilii din educație (cadre didactice, directori, inspectori școlari) care împiedică accesul absolvenților la participarea la evaluări și pun presiune pe unii elevi, în mod profund abuziv, pentru a crea o imagine favorabilă falsă a școlii sau a județului și a promova o performanță fabricată prin astfel de mijloace.

 

Cu respect,

Laura Greta Marin

Președinte, Asociația pentru Educație și Justiție Socială HUMAN CATALYST

 

Cum se manifestă „fenomenul Brăila”:

 

Iulian Cristache, președinte FNAPIP, 14.05.2018: „Suntem conștienți de existența „Fenomenului Brăila”, însă momentan nu avem suficiente date despre dimensiunea sa la nivelul țării”.

Responsabil din Ministerul Educație Naționale, mesaj on-line primit pe data de 11.05.2018:

„Bună ziua! Acest aspect privitor la rata scăzută a elevilor participanți la EN, l-am semnalat de mult timp. Ar trebui „trași de urechi” inspectorii din teritoriu care sunt de acord cu asemenea practici „criminale” pentru a primi laudele șefilor. Chiar am propus, prin noua Metodologie de monitorizare a segregării școlare, ca unul din indicatorii introduși să fie acesta: număr de elevi care participă la Evaluarea Națională și BAC, din totalul absolvenților. Bravo! Puteți conta pe sprijinul nostru, al direcției noastre.”

Inspector Școlar, discuție telefonică 10.05.2018: „Aceasta modalitate de a raporta medii mari la evaluările naționale și BAC se practică de mulți ani…dvs nu știați? Consider că de vină este presiunea care se pune pe profesori și inspectori de a obține medii cât mai mari la aceste examene.”

Director de școală, discuție telefonică 07.05.2018: „La noi în școală nu se face așa, am auzit însă prin țară că se apelează la astfel de metode.”

În anul școlar 2016-2017, la nivel național, nu au fost înscriși la evaluarea națională 30.449 elevi de clasa a 8-a, adică (18.7%) din totalul absolvenților de gimnaziu, dintre care 8.318 repetenți, exmatriculați sau cu situația școlară neîncheiată.

În același an școlar sunt înregistrați 63.613 elevi repetenți, exmatriculați sau cu situație neîncheiată, din care 13% de clasa a 8-a. Din datele preliminare ale studiului cantitativ, rezultă la acest moment 22.131 elevi absolvenți de clasa a 8-a, care nu au fost înscriși în evaluarea națională și care nu au fost repetenți, exmatriculați sau cu situația școlară neîncheiată, în anul 2017. De precizat că la evaluarea națională participă și absolvenți de clasa a 8-a din anii trecuți, astfel încât cifra reală a elevilor neparticipanți la Evaluările Naționale este mai mare.

 

Semnează și confirmă

practicarea „Fenomenului Brăila” în toată țara:

 

  1. Grupul de Inițiativă Civică „Părinții cer schimbarea” (14.000 de părinți)
  2. Asociația Elevilor din Constanța (AEC)
  3. Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România, ANOSR – 98 de organizații studențești din 17 centre universitare din România
  4. Grupul de Inițiativă Civică „Geeks for Democracy” (12.000 de membri)
  5. Grupul de Inițiativă al Tinerilor „Activiști pentru Echitate” (30 de membri)
  6. Uniunea Civică a Tinerilor Romi din România (6 centre universitare)
  7. Grupul Tinerilor Anti-Violență, Giurgiu
  8. Fundația Județeană pentru Tineret Timiș (FITT) – 30 de organizații de tineret din jud. Timiș, singurul centru de tineret din România acreditat de Consiliul Europei
  9. Grupul tinerilor „Romi și Rome cu Inițiativă”, Mizil
  10. Asociația pentru Tineret Arbore, Suceava (APTA)
  11. Grupul de Inițiativă al Tinerilor „Revendicări”, Valea Seacă, Bacău
  12. „Cognosis” Federația Asociațiilor Studenților la Psihologie și Științele Educației din România:
  13. Asociația Studenților la Psihologie și Științele Educației din București (ASPE)
  14. Asociația Studenților Psihologi și Pedagogi din Iași (ASPP)
  15. Asociația Studenților Psihologi din România (ASPR)
  16. Asociația Studenților la Psihologie Oradea (ASPO)
  17. Asociația Studenților la Psihologie și Sociologie din Timișoara (ASPST)
  18. Asociația Studenților în Psihologie Sibiu (ASPS)
  19. Fundația Terre des Hommes – Elveția
  20. Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC)
  21. Asociația pentru Dezvoltare și Incluziune Socială (ADIS)
  22. Asociația Mediawise Society
  23. Fundația Centru de Resurse pentru Participare Publică (CeRe)
  24. Asociația E-Romnja
  25. Fundația „Inimă de copil”
  26. Asociația pentru Parteneriat Comunitar, Brașov
  27. Fundația PACT
  28. Asociația „VOX Civica”, Buzău
  29. Asociația Mishto
  30. Asociația pentru promovarea și Dezvoltarea Comunității „O viață Altfel”
  31. Agenția Dezvoltare Comunitară „Inter – activă” Botoșani (ADCIA)
  32. Asociația „Reality Check”
  33. Asociația „Educație pentru Toți”, Constanța
  34. Asociația Comunităților Marginalizate – Hilișeu Horia
  35. Asociația „Lingurarii” – Cristești
  36. Asociația „Bărăncuța” – Cristinești
  37. Asociația „Euroagrorom” – Hudești
  38. Asociația „Coșrom” – Coșula
  39. Fundația Terra Mileniul III
  40. Asociația „Cultus Humani”
  41. Asociația „Centrul de Sprijin pentru Reintegrarea Socială a Grupurilor Vulnerabile” Botoșani
  42. Centrul Filia
  43. Asociația „ART Fusion”
  44. Fundația „eMAG”
  45. Federația Organizațiilor pentru Servicii Sociale (FONSS):
  46. Asociația Betania Bacău
  47. Fundația „Alături de Voi” România
  48. Asociația Alternative Sociale
  49. Asociația „Salvați Copiii” Iași
  50. Centrul de Dezvoltare Socială
  51. Fundația Serviciilor Sociale Bethany, Timișoara
  52. Fundația COTE
  53. Centrul Diecezan Caritas Iași
  54. Fundația Iosif
  55. Fundația Star of Hope România
  56. Fundația World Vision România
  57. Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu Autism din România (A.N.C.A.A.R.) – Filiala Iași
  58. Fundația „Ancora Salvării”
  59. Fundația „Centrul de Mediere și Securitate Comunitară”
  60. Fundația de Dezvoltare Locală „Speranța”, Târgu Neamț
  61. Fundația de Sprijin Comunitar Bacău (FSC)
  62. Fundația „Enable” România
  63. Fundația „Păpădia”
  64. Fundația „Solidaritate și Speranță”
  65. Asociația „Centrul Daniel” Bacău
  66. Asociația de Sprijin a Persoanelor cu Nevoi Speciale “Luceafărul”, Neamț
  67. Asociația „Four Change”
  68. Asociația Blijdorp România
  69. Organizația Umanitară CONCORDIA
  70. Fundația „Joyo”
  71. Asociația United Cristian Aid – Bunul Samaritean
  72. Fundația Corona
  73. Asociația Umanitară „Il Chicco”
  74. Fundația „Un Coup de Main d’Emmaus”
  75. Asociația „Pro ACT Suport”
  76. Asociația „Partener pentru Tine”, Argeș
  77. Institutul Bucovina pentru Parteneriat Social
  78. Asociația „Psihascend”
  79. Grupul Femeilor Rome și Nerome din Valea Seacă
  80. Centrul de Resurse pentru ONGuri Suceava (CENRES)
  81. Asociația Consultanților în Dezvoltare Comunitară (ACDC)
  82. Centrul de Asistenta pentru Organizații Neguvernamentale (CENTRAS)
  83. Fundația „Viață și Lumină”
  84. Asociația „Mișcarea Civică Miliția Spirituală”
  85. Asociația Regională de Educare a Adulților, Suceava (AREAS)
  86. Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Cluj (CRCR)
  87. Asociația pentru promovarea Incluziunii Sociale (APIS)
  88. Centrul „O Del Amentza, Fetești (ODA)
  89. Asociația pentru Studiu și Practică Nonviolentă și Restaurativă, Cluj (ASPNR)
  90. Asociația pentru Dezvoltare și Incluziune Socială Pro Rural
  91. Asociația pentru Dezvoltare și Incluziune Socială Pro Urban
  92. Florinela Iosip – jurnalist educație / social
  93. Ciprian Necula – activist drepturile omului
  94. Mariana Badiu – activist drepturi cetățenești
  95. Roxana Geru – psihoterapeut pentru grupuri de tineri

[1] „IRSE: indicele de risc socio-educațional 2015-2017, fundament pentru politici bazate pe date” (analiza preliminară a datelor cantitative), realizat de Asociația Human Catalyst, în mai 2018.


  1. Radu Prisacaru - matematician

    14 mai

    Anul trecut, i s-a întâmplat unui prieten al fiului meu. Elev cam de 7, a fost lăsat corigent la matematică în clasa a XII-a, împreună cu mulți alți colegi de clasă. Și-a dat corigența în toamnă, și a intrat la facultate. Nu am aflat decât prea târziu de acest lucru, când nu se mai putea face nimic. Am întrebat ulterior profesoara: de ce? Răspunsul a fost ceva uluitor, legat de procentul de la BAC, nu-mi amintesc exact. Nu am putut să cred că există astfel de profesori, care distrug vieți, suflete și speranțe…

  2. Fasola Mihai

    15 mai

    Acest fenomen apare si la Liceul Sascut, Bacau, unde elevii de clasa a douasprezecea sunt blocati prin corijenta la doua materii, matematica si biologie, de a nu participa la Bacalaureat daca nu ar avea sanse, pentru a creste procentul de absolventi. Fenomenul e vechi de ani, cunoscut si de elevi care deja il iau in gluma, din nefericire.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *