READING

RECOMANDĂRI CĂTRE MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE, ...

RECOMANDĂRI CĂTRE MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE, 30 MAI 2018

Pornind de la documentele strategice europene și naționale, acest studiu urmărește, pe baza unor inițiative recente și a experienței câștigate în cadrul acestor inițiative, dezvoltarea unui instrument, numit ”Indicele de risc socio-educațional” (IRSE), care poate fi utilizat în dezvoltarea politicilor publice din domeniul educației, pentru dezvoltarea unui învățământ incluziv și de calitate pentru toți copiii.
Studiul de față, pe lângă rafinarea instrumentului dezvoltat (IRSE), pe baza lecțiilor învățate a urmărit și clasificarea unităților de învățământ primar și gimnazial, în funcție de riscul educațional (definit pe baza unor indicatori selectați la nivel de școală și de comunitate). Totodată, studiul a adâncit analiza, la nivelul unităților de învățământ în situație de risc maxim educațional, prin combinarea datelor din mai multe surse și prin urmărirea evoluției respectivilor indicatori în doi ani școlari consecutivi (2016-2017, față de anul școlar 2015-2016). Indicatorii urmăriți au fost abandonul școlar, calificarea cadrelor didactice, procentul elevilor care se prezintă la Evaluarea Națională de la finele clasei a VIII-a și notele obținute, la care se adăugă gradul de marginalizare al localității.
Prin aplicarea unei metodologii complexe, care îmbină analiza datelor cantitative cu cercetarea calitativă, au fost formulate o serie de concluzii și de recomandări în vederea îmbunătățirii accesului, echității și calității serviciilor educaționale din România, în vederea îndeplinirii țintelor asumate prin strategiile sectoriale din domeniul educației.

Principalele constatări și concluzii generale la care autorii acestui studiu au ajuns sunt următoarele:
• Există o polarizare semnificativă a unităților de învățământ preuniversitar în privința resurselor și a rezultatelor obținute și privind indicatorii fundamentali de participare școlară și privind rezultatele învățării.
• Este necesară modificarea actualelor politici, egalitare, de alocare a resurselor în sensul alocării diferențiate, proporțional cu nivelul dezavantajului și corespunzător factorilor de risc identificați.
• Riscul educațional, măsurat prin indicatorul propus în studiu (IRSE), a crescut în anul școlar 2016-2017, față de anul școlar 2015-2016.
• Unitățile școlare defavorizate sunt concentrate în special în zonele marginalizate din punct de vedere economic și social ale României. Se remarcă în acest sens, zonele afectate de sărăcie din Regiunea Nord-Est (Vaslui, Iași, Galați) și zonele în care sunt prezente comunități mari de romi (în special în Regiunea Centru).
• Există diferențe semnificative (privind IRSE) între județe, între localități și între școli aparținând acelorași localități.
• IRSE este influențat negativ de dimensiunea unității de învățământ, fiind mai mare în școlile cu mai puțin de 300 de elevi.
• Elevii cu risc major de abandon școlar sunt concentrați în regiunea de dezvoltare Centru și relativ dispersat în cadrul județele din regiunile Nord-Est, Nord-Vest și Sud-Vest Oltenia.
• La nivel județean, cele mai mari ponderi ale elevilor repetenți, exmatriculați sau cu situația școlară neîncheiată în numărul total de elevi în anul școlar 2016-2017 se găsesc în județele Mureș (7,6%), Brașov (7%), Dolj (7%) și Covasna (6,8%).
• Există o diferență semnificativă între județe, în privința cadrelor didactice necalificate. Sunt cinci județe (Giurgiu, Călărași, Teleorman. Ilfov și Brașov) unde ponderea cadrelor didactice necalificate este de peste 5%, în timp ce în județele Dolj, Gorj și Argeș acest procent este de sub 1%.
• Ponderea cadrelor didactice necalificate este foarte diferită și de la o școală la alta, chiar în interiorul aceluiași județ. De exemplu, există 57 de unități de învățământ unde ponderea cadrelor didactice se află în intervalul 20-53,3%, dar și 2.332 de unități de învățământ unde toate cadrele didactice sunt calificate.
• Rata de participare a elevilor la Evaluarea Națională de la finele clasei a VIII-a a fost, în 2017, de 81.3%, cu diferențe mari între județe, dar și față de anul școlar anterior. Există 344 unități de învățământ unde procentul de neparticipare la evaluarea națională a elevilor de clasa a 8-a a fost mai mare de 50%, din care 20 de unități cu o rată de neparticipare între 80% și 96%.
• În zonele marginalizate, notele obținute la evaluarea națională urmează tind să fie mai mici comparativ cu restul zonelor. Se remarcă în acest sens, din nou, județele din centrul, sud-vestul și sudul României. La nivelul școlilor performante, nota medie a fost peste 8 (1.201 de școli), iar în unitățile de învățământ defavorizate (482) sau profund defavorizate (148) media obținută a fost mai mică de 6.
• În timp ce, la nivel național, rezultatele la Evaluarea Națională au fost mai bune în anul școlar 2016-2017, față de anul școlar anterior, la nivelul școlilor cele mai defavorizate rezultatele au fost mai slabe.
• Apartenența la etnia romă nu determină, în sine, o participare mai slabă pentru la Evaluarea Națională. Însă, după cum reiese din analiza situației elevilor repetenți, exmatriculați sau cu situația școlară neîncheiată, problema comunităților rome este riscul foarte ridicat de abandon școlar, mulți dintre elevi neajungând în clasa a VIII-a.
• Un fenomen interesant este corelația negativă între procentul elevilor de clasa a VIII-a prezenți la Evaluarea Națională și media obținută. Am numit această situație ”Fenomenul Brăila” (întrucât este prezent la nivel de județ): media la Evaluarea Națională a fost a doua cea mai mare din țară (7,6), după Municipiul București (7,73), dar ponderea elevilor din clasa a 8-a care nu au susținut evaluarea națională a fost cea mai mare din România (36,3%).
• Acest fenomen este prezent, cu precădere, la nivelul școlilor dezavantajate, dar nu ocolește nici școlile favorizate. De exemplu, trei dintre cele mai favorizate unități de învățământ au procentul de neparticipare la Evaluarea Națională peste 6%.
• Polarizarea unităților de învățământ în privința resurselor are o amplitudine mai mare decât polarizarea unităților de învățământ în privința rezultatelor.
• Unitățile de învățământ cele mai defavorizate, au rezultatele, de regulă, mai bune decât ar fi de așteptat pe baza resurselor disponibile, în timp ce în unitățile favorizate rezultatele sunt, de regulă, mai slabe decât cele așteptate pe baza resurselor disponibile.
• Pentru o îmbunătățire semnificativă a rezultatelor privind participarea școlară și privind rezultatele învățării, la nivel de sistem, investițiile în zonele defavorizate sunt cele mai eficiente. Cu alte cuvinte, alocarea suplimentară de resurse are un impact mai mare asupra rezultatelor la școlile defavorizate (ele având, de altfel, și cel mai mare potențial de creștere).

Pe baza acestor concluzii, pentru îmbunătățirea politicilor publice din domeniul educației, recomandăm autorităților competente:

1. Eliminarea de facto a discriminării, de orice fel, din educație (în special a ”Fenomenului Brăila”)
1.1. Ordin de Ministru privind interzicerea și sancționarea Fenomenului Brăila, URGENT, înainte de debutul Evaluărilor Naționale și Bacalaureat din acest an, înainte de 11 iunie
1.2. Cercetarea, monitorizarea și investigarea / județelor și școlilor unde Fenomenul Brăila depășește media pe țară (datele pot fi furnizate de Human Catalyst), URGENT
1.3. Locurile rezervate pentru romi în unitățile de învățământ secundar superior să fie păstrate și în a doua sesiune de repartizări, URGENT
1.4. Asigurarea transportului și cazării elevilor din comunitățile dezavantajate absolvenți de clasa a 8-a, pentru a asigura parcursul lor educațional la liceele și școlile la care sunt admiși.
1.5. Concentrarea monitorizării elevilor și sprijinirea tranziției lor de la gimnaziu la liceu – moment ce generează cea mai mare rată de abandon anual din sistemul de educație și crește dimeniunea PTȘ la nivel european. URGENT
1.6. Crearea unui sistem de monitorizare, alertă și intervenție rapidă la nivelul MEN, privind facilitarea semnalării Fenomenului Brăila de către cei afectați, URGENT
1.7. Atenție sporită pentru școlile IRSE 1, cu populație semnificativă de elevi romi, CES, din medii dezavantajate
1.8. Pe termen mediu, reconsiderarea evaluării naționale a elevilor la clasa a 8-a.

2. Crearea sistemelor de monitorizare a IRSE și de alertă timpurie
2.1. Înființarea unei unități de monitorizare IRSE la nivelul MEN și ISJ-uri, din care să facă parte reprezentanți MEN, ai asociațiilor de părinți, asociații de romi și organizații pentru elevi CES
2.2. Acces deschis la bazele de date publice oficiale pentru organizații neguvernamentale de specialitate, care să fie acreditate de MEN pentru procesare date statistice (nu personale)
2.3. Înființarea unei Comisii Naționale IRSE la nivel interministerial, din care să facă parte cei enumerați mai sus, la 2.1. – URGENT

3. Alocarea echitabilă (nu egală) a resurselor, în funcție de riscul educațional (valoarea IRSE)
3.1. Revizuirea mecanismului de finanțare a școlilor, dat fiind că actualmente școlile cu mai puțin de 300 de elevi sunt în dezavantaj, ceea ce reprezintă o inechitate generatoare de efecte negative asupra input-urilor și output-urilor sistemului de educație – URGENT
3.2. Alocare de finanțare complementară cu indici de corecție proporționali cu factorii de mediu socio-educațional, măsurați anual prin valoarea IRSE

4. Recunoașterea și recompensarea eforturilor unităților de învățământ care funcționează în comunități dezavantajate și a personalului de specialitate, la nivel județean și național
4.1. Norme întregi pentru inspectorii responsabili de școlarizarea romilor și a inspectorilor pentru elevi cu CES, și completarea procesului cu indicatori de performanță specifici, adaptați pentru a facilita accesul acestor copii la educație – URGENT
4.2. Profesori de sprijin și consilieri școlari – câte unul/unitate PJ, acolo unde elevii expuși riscului educațional depășesc 20% din ponderea populației totale a școlii – URGENT
4.3. Actualizarea sistemului de salarizare, astfel încât cadrele didactice calificate să fie motivate pentru a lucra într-o școală cu IRSE ridicat. Calitatea școlii nu poate depăși calitatea profesorului, conform evaluărilor internaționale realizate de OECD (TALIS, PISA) și IEA (PIRLS, TIMSS) – URGENT

5. Inițierea, în regim de urgență, a unor programe și măsuri de sprijinire a școlilor defavorizate
5.1.Finanțarea Programului „Școală după Școală” de la bugetul de stat, conform LEN art. 58, 4: „Statul poate finanța programul Școală după școală pentru copiii și elevii din grupurile dezavantajate, potrivit legii.” Este imperios necesar și URGENT – începând cu anul școlar 2018-2019 – ca acest paragraf să fie reformulat și adoptat astfel: „Statul finanţează programul Şcoala după şcoală pentru copiii şi elevii din grupurile dezavantajate, pentru un ciclu educațional (primar sau gimnazial), în funcție de valoarea IRSE a unității de învățământ – în ordine prioritar descrescătoare.
Conform cercetărilor de specialitate, mediul dezavantajat, creează (în medie) un decalaj educațional de 2,5 ani școlari, în defavoarea copiilor săraci.
5.2 Inițierea unor programe integrate la nivelul comunităților dezavantajate, care să adreseze principalele dificultăți ale mediului în care trăiește elevul (provenite din comunitate, familie, școală)
6. Introducerea unui sistem național de management al performanței în educație; însuși conceptul de performanță în educație este necesar a fi actualizat, pe principiul recunoașterii PROGRESULUI individual al elevului ca performanță în educație
7. Organizarea rețelei școlare pornind de la interesul superior al copilului
8. Crearea sistemelor integrate de servicii publice pentru copii
9. Crearea unui departament de echitate în educație la nivelul cabinetului Prim Ministrului
10. La 1 iunie 2018, în loc de festivisme și declarații goale de conținut, specifice anilor anteriori – ÎNCHEIEREA UNUI ACORD / PARTENERIAT / PROTOCOL ÎNTRE ENTITĂȚILE PREZENTE LA ÎNTÂLNIREA DIN 30.05.2018 PENTRU REALIZAREA ȘI IMPLEMENTAREA CELOR 9 MĂSURI PROPUSE ÎN PREZENTUL DOCUMENT – cu asumarea de responsabilități, termene și indicatori.

Document prezentat delegației MEN condusă de dl. secretar de stat pe învățământul preuniversitar, Florian Lixandru, în data de 30 iunie 2018, și susținut de către reprezentanții petiționarilor din 14.05.2018:

*Dana Varga – consilier de stat al Prim Ministrului, Guvernul României
*Daniel Vasile
– deputat al minorității rome, Camera Deputaților, Parlamentul României
*Daniel Rădulescu
președinte al Agenției Naționale pentru Romi, Guvernul României
*Laura Greta Marin
autoarea studiului ce documentează “Fenomenul Brăila”, președinta Asociației HUMAN CATALYST


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.