READING

ACTUALIZARE Fenomenul Brăila 3.05.2018 – 29....

ACTUALIZARE Fenomenul Brăila 3.05.2018 – 29.08.2018

humancatalyst_fenomenul_braila

Încă de la începutul lunii mai 2018 am început să semnalăm în spațiul public existența „Fenomenului Brăila”, un nou tip de excluziune educațională, cu efecte ulterioare grave, în zona socială.

Considerăm util să facem un sumar al materialelor apărute până acum, tocmai pentru a sublinia importanța conștientizării și eradicării acestui tip grav de abuz în educație.

Reacții din sfera politică:

„Trebuie să oprim ”Fenomenul Brăila”. Asociația Human Catalyst a elaborat o cercetare conform căreia există dovezi că nota medie din anumite școli și județe, la evaluarea națională pentru elevii din clasa a 8-a este ridicată artificial printr-o prezență scăzută a acestora, în urma unei ”selecții” impuse de către autoritățile din învățământ.

De unde vine numele acestui fenomen? Ei bine, în județul Brăila aproape jumătate dintre elevi au fost constrânși prin diferite forme să nu mai susțină examenul de evaluare de clasa a 8-a, în principal elevi ce provin din comunități sărace sau cu un procent mare de rromi. Astfel s-a ajuns la situația în care județul Brăila să aibă a doua cea mai mare medie din țară, după municipiul București. Putem spune că responsabilii din învățământ nu fac altceva decât să îngroape gunoiul sub preș. În loc să fie luate măsuri concrete pentru a remedia starea învățământului, aceștia pur și simplu își bat joc de viitorul unor copii, doar pentru a da bine în statistici.

Autoritățile naționale și cele locale ar trebui să se preocupe imediat și serios de educația din România, nu organizând parade pentru aleși. Este necesar să avem soluții reale și să cunoaștem amplitudinea problemelor și nevoilor cu care se confruntă sistemul de educație românesc pentru a putea lua măsurile corecte.”

 

„Salutăm și ne solidarizăm cu Asociația Human Catalyst și cei 100 de semnatari ai scrisorii care semnalează „Fenomenul Brăila” din sistemul educațional. Conform analizei realizate de aceștia, zeci de mii de copii din toată țara, mulți provenind din medii defavorizate, sunt împinși de școli să nu se înscrie la examenele naționale. Scopul este de a ridica media școlilor la aceste examene, mascându-se astfel dezastrul real și eșecul sistemic al învățământului românesc. Prețul îl plătim cu toții, ca societate, dar mai ales cei care sunt marginalizați și sacrificați pentru o spoială ieftină care nu păcălește însă pe nimeni. Reamintim că mai puțin de 40% dintre elevii care se înscriu în clasa I ajung să și promoveze examenul de Bacalaureat,iar peste 19% din elevii dintr-o generație nici nu ajung în clasa a VIII-a.

Procedura, numită de Human Catalyst „Fenomenul Brăila”, este parte din problemă, dar nu este singurul element care contribuie la discriminarea sistemică din învățământul preuniversitar:

  1. 60.645 de copii cu dizabilități au vârstă școlară, iar, dintre aceștia, 17.975 sunt neșcolarizați deoarece nici școlile speciale, nici cele de masă nu sunt dispuse să-i accepte;
  2. 44% dintre copiii romi între 7 și 11 ani nu merg la școală, cifra ridicându-se la 65% în cazul copiilor romi de 12-16 ani;
  3. Elevii din orașe mari obțin scoruri la examenul PISA comparabile cu cele ale elevilor din țările scandinave (peste 500 de puncte), în timp ce cei din rural obțin scoruri sub 400;
  4. Elevii din mediul rural au parte de o educație mult mai slabă calitativ decât cei din mediul urban, fapt reflectat în special în notele obținute la Evaluarea Națională.”

 

„Fenomenul Brăila – o formă gravă de excluziune care afectează viitorul tinerei generații din România.

Ca urmare a petiției înaintată de către reprezentanții asociației Human Catalyst, Agenția Națională pentru Romi, instituție de specialitate a administraţiei publice centrale în subordinea Guvernului Romaniei, cu rolul de a elabora politica şi strategia Guvernului în domeniul protecţiei drepturilor minorităţii romilor si Centrul Național de Cultură a Romilor „Romano Kher”, instituție publică care are ca scop conservarea, promovarea şi dezvoltarea valorilor etno-culturale ale comunităţii romilor, își manifestă îngrijorarea față de această formă gravă de excluziune și solicită instituțiilor abilitate să analizeze și să dispună măsurile legale care se impun pentru clarificarea și îndreptarea situației prezentate mai sus.

„Fenomenul Braila” se constituie ca un tip foarte grav de excluziune care afectează viitorul tinerei generații din România și constă în „convingerea“ părinților de către managerii instituțiilor de învățământ că elevii cu şanse mici să obţină note bune la examenul de capacitate să nu participe la examen, asigurând astfel, prin furtul oportunităţilor de dezvoltare a unor elevi, prestigiul instituţiei, al judeţului, al educaţiei.

Având în vedere că ne aflăm în perioada premergătoare evaluării naționale la clasa a 8-a și a examenului de Bacalaureat solicităm instituțiilor abilitate monitorizarea acestui fenomen și adoptarea de urgență a unor măsuri legale prin care să se asigure participarea elevilor absolvenți la examenele menționate conform legii.”

„Suntem în febra examenelor de evaluare, urmează bacalaureatul şi discuţiile se îndreaptă invariabil spre rata de promovare, ca indicator de succes. Se pare că în învăţământul preuniversitar românesc, modalitatea principală de evaluare şi clasificare a şcolilor este cea legată de procentul de promovabilitate

În aceste condiţii, toată lumea încearcă să îşi îmbunăţăţească, cum poate, ratele de promovabilitate. Când aceasta nu se poate face prin actul didactic propriu-zis, se încercă tot felul de ”artificii”, cum ar fi calcularea promovabilităţii raportat la numărul elevilor înscrişi la examen şi nu la numărul total al absolvenţilor. De asemenea, pentru a creşte promovabilitatea, se practică înscrierea la examene doar a elevilor cu şanse sigure, privându-i, forţat uneori, pe ceilalţi de dreptul de participare. Acest „artificiu” este cunoscut în presă ca „Fenomenul Brăila”, purtând numele judeţului în care a fost descoperit. Aici, în anul şcolar 2016-2017 nota medie la evaluarea naţională a fost de 7,29 ,a doua pe ţară, dar ponderea elevilor de clasa a VIII-a care nu au susţinut evaluarea naţională a fost de 36,5 %, prima din ţară. (…)
Ce se întâmplă cu copiii eliminaţi din Evaluarea naţională? Sunt ei consiliaţi pentru a-şi putea continua într-un fel educaţia? Sunt ajutaţi în a găsi alternative pentru a învăţa o meserie? Din păcate, răspunsul este categoric nu, iar ei abandonează şcoala mult prea devreme! Mai atrag atenţia asupra altor ”artificii”, cu scopul de a avea un buget cât mai mare la nivelul şcolilor. Profitând de garantarea dreptului la educaţie, se raportează un număr de elevi înscrişi, dar care nu corespunde cu numărul elevilor şcolarizaţi efectiv, pentru a înmulţi costul standard per elev cu un număr mai mare şi astfel a creşte bugetul şcolii. Ar fi mai bine dacă s-ar cheltui acei bani pentru a atrage elevii la şcoală, pentru a preveni şi diminua abandonul şcolar. Nu este normal să se platească costul standard pentru nişte elevi care efectiv nu beneficiază de actul educaţional pentru care se acordă sumele.

Dacă vom evita în continuare să luăm măsurile ce se impun în educaţie, astfel încât să-i imprimăm un traseu corect şi coerent, nu vom face altceva decât să ne minţim singuri, să cosmetizăm realităţile şi practic să nu facem nimic bun pentru generaţiile ce vor urma.Pe această cale, îi cer Ministrului Popa să ceară inspectoratelor şcolare judeţene din toată ţara raportarea corectă, la numărul total al absolvenţilor, atât la examenul de evaluare naţională cât şi la bacalaureat, pentru ca având oglinda realităţii, să ia măsurile care se impun pentru îmbunătăţirea situaţiei.”

„ Ne mințim și ascundem gravitatea problemei pentru că nu dorim să ne complicăm, nu dorim să atragem atenția că ne confruntăm cu o situație dramatică: din fiecare generație de elevi, mai puțin de 39% dintre cei care sunt înscriși în clasa I ajung să promoveze examenul de Bacalaureat. Aproape 20% nici nu ajung să promoveze clasa a VIII-a.

Astăzi fac un prim pas spre a corecta aceste nedreptăți și invit deputații și senatorii de la toate partidele să mi se alăture. Voi depune o inițiativă legislativă prin care toți elevii din clasa a VIII-a să poată susține evaluarea națională. Elevii pe care nu îi includem în prezent în evaluare sunt cei despre care nu vrem să știm că există. Sunt copiii pe care îi abandonăm încă dinainte să înceapă școala. Prezenta lor în sistem ne incomodează, pentru că ne arată cât de puțin facem pentru a corecta din nedreptățile și inechitățile existente în sistem. Îi excludem din evaluări pentru că notele mici pe care le iau ei sunt cel mai grăitor indicator pentru politicile educaționale și sociale din România. De fapt, acesta și este rolul unei evaluări: să ne dăm seama dacă sistemul este bun, iar dacă nu este, să avem un mecanism prin care să putem identifica problemele și un punct de plecare pentru găsirea soluțiilor. Ce facem însă este să folosim aceste evaluări pentru a stresa elevii, pentru a-i ierarhiza și blama, individualizând ceea ce este, de fapt, un eșec sistemic.

Inițiativa propusă de mine va limita abuzurile de tip „Fenomenul Brăila”. Toți elevii de clasa a VIII-a vor fi înscriși și vor susține evaluarea națională, indiferent dacă promovează sau nu clasa a VIII-a. O practică des întâlnită este de a-i lăsa corigenți pe cei care riscă să scadă media școlii. Modificarea propusă nu îi va mai exclude pe acești elevi din evaluare: o vor susține toți elevii, urmând să promoveze în clasa a IX-a doar cei care îndeplinesc condițiile de a fi absolvenți ai clasei a VIII-a. Dar la evaluare se vor prezenta cu toții, așa cum se prezintă și la evaluările naționale din clasele a II-a și a VI-a.” (accesați mesajul complet aici)

Dl. deputat a formulat o interpelare către Ministerul Educației Naționale, în atenția dlui ministru Valentin Popa, în care a întrebat următoarele:

  • Ministerul Educației a demarat o anchetă pentru a investiga aceste acuzații?
  • Dacă răspunsul la prima întrebare este unul afirmativ, care sunt rezultatele anchetei? Dacă răspunsul este negativ, de ce ministerul nu s-a implicat?
  • Care sunt sancțiunile care pot fi aplicate acestor profesori care îi îndeamnă pe copii să nu participe la evaluarea națională?

 

Răspunsul Ministerului poate fi citit aici.

  • 14 iunie 2018 – Răspunsul Ministerului Educației Naționale

  • 27 iunie 2018 – Daniel Vasile, deputat, vice-președinte al Comisiei pentru Drepturile Omului din Camera Deputaților

Interpelare Ministrul Educației Naționale

  • 9 iulie 2018 – Răspunsul Comisiei Europene, Direcția Generală de Educație, Tineret, Sport și Cultură

Susținere din cadrul sistemului educațional:

„Rezultatele la examenele naționale au propulsat județul Brăila și în ultimii ani în fruntea listei la nivel național. De fiecare dată, însă, în ultimii ani, am atras atenția că aceste rezultate s-au obținut printr-o participare redusă a elevilor de clasa a VIII-a la Evaluarea Națională, dar totul degeaba. Tot mai mulți copii, care au rămas corigenți sau au absolvit clasa a VIII-a, nu au participat la examenul de Evaluarea Națională în acel an școlar.

Din nefericire, absolvenții clasei a VIII-a neînscriși la Evaluarea Națională din motivele de mai sus, dar și din cauze de repetenție sau exmatriculare au dus la un abandon școlar uriaș la Brăila, care, în momentul de față reprezintă însumat, un an întreg de studiu care nu mai este prezent pe băncile școlii, număr care reprezintă peste 12% din numărul total al elevilor școlarizați. Toate acestea s-au întâmplat din dorința mai marilor aflați la conducerea învățământului brăilean, care au dorit să obţină rezultate comparabile cu cele din anii anteriori.

În ultimii 3 ani, în județul Brăila, nu s-au realizat aproape 30 de clase a IX-a din cauza managementului educațional dezastruos de la nivelul I.S.J. Brăila, pus în practică de mulți directori de instituții școlare. Sunt unități școlare în mediul rural care, spre exemplu, din cei 26 elevi absolvenți ai clasei a VIII-a, doar 4 elevi au participat la Evaluarea Națională pe care l-au promovat rezultând procentul de 100% promovabilitate al unității. Ceilalți 22 de copii nu s-au mai prezentat la nici o formă de învățământ, deci abandon școlar. Mai mult, există o școală în municipiul Brăila, unde doar 1 elev a participat la Evaluarea Națională și a promovat, deci procent 100% de promovabilitate pentru unitatea respectivă și statistica județului Brăila. Problemele elevilor de etnie rromă au fost tratate superficial, fapt care a dus la un abandon școlar foarte ridicat la Brăila.

Aceste lucruri se pot remedia doar de persoane profesioniste, care doresc atât binele elevilor, cât și al cadrelor didactice, dar și o relaţie cât mai strânsă cu administrația locală. Nu se poate schimba fața învățământului brăilean cu oameni care se gândesc doar la avantaje personale, care nu înţeleg fenomenul educaţional, care minimalizează relația cu autoritățile administrației publice locale și se comportă discreționar față de subordonați. E timpul unei schimbări majore, structurale la Brăila. Trebuie schimbată mentalitatea actuală a managementului educaţional brăilean, cu alta ce trebuie să aibă în vedere profesionalismul, dedicația pentru copii și sistemul educațional, în general.„ (accesați mesajul complet aici)

„Ar trebui ca instituțiile abilitate, Inspectoratul Școlar, Ministerul Educației sau alte instituții să facă o cercetare serioasă. Dacă se va constata că lucrurile sunt așa, cei care au condus în această situație au o mare problemă, în afară de faptul că este ilegală, este mai mult decât atât, este imorală pentru că afectează viitorul unei generații.”

Câteva dintre expunerile media:

 

  •  Știrile TVR – „O mămică de tripleţi are copiii la şcoala nr. 5  din Capitală. Toţi sunt elevi în clasa a VIII-a şi în pericol de a nu intra în examenul de Evaluare Naţională.

Doamna directoare mi-a spus că va fi atentă la d-na profesoară de matematică să nu cumva să îi treacă, pentru că dânsa nu vrea ca să îi scadă nivelul mediilor pe școală, a povestit ea pentru Știrile TVR.

Femeia spune că fenomenul este cunoscut în rândul elevilor şi că sunt şi alţi copii în această situaţie. Mămica susţine că va depune o sesizare la inspectorat şi la Ministerul Educaţiei.” (accesați materialulu complet aici)

  • Știrile PRO TV – „ Anul acesta, aproape o mie de elevi din judeţul Brăila nu au mai ajuns ori s-au retras de la Evaluarea Naţională. Şi totuşi judeţul are o rată de promovabilitate de 89,5 la sută. Cifrele au atras atenţia Ministerului Educaţiei, după ce a fost anunţat despre ”fenomenul Brăila” de aproape 100 de asociaţii şi experţi şcolari.

Abandonul şcolar este în continuă creştere, iar sărăcia este principala cauză.

Florin, de exemplu, a terminat 8 clase şi a renunţat la şcoală. Iar ca el sunt mii de copii în toată ţara. <<Dau apă la animale, mă duc la iarbă, vin acasă. Acum o să înceapă porumbul pe câmp şi o să fiu non-stop pe câmp să car porumb, să avem la animale. Mi-ar plăcea să învăț o meserie – mecanic auto>>, spune Florin, de 16 ani.” (accesați materialul complet aici)

  • Adevărul –  „ Număr de elevi înscrişi în clasa a VIII-a, 171.000. Conform comunicatului Ministerului Educaţiei, s-au prezentat la examen 142.847 elevi, adică 83,5%. Aproape 17%, circa 29.000 de elevi, n-au considerat că sunt capabili să ia examenul. Puţini au rămas probabil corigenţi, deşi la clasa a VIII-a nu se prea lasă corigenţi, ca să nu „stricăm” viitorul copiilor. Aceasta e prima realitate.

Dintre cei prezentaţi la examen, 104.972 de candidaţi au obţinut medii mai mari sau egale cu 5 (cinci) – 73,5%, spune ministerul. Raportaţi însă la 171.000 elevi existenţi în clasa a VIII-a, obţinem un procent de 61% pentru cei care au promovat examenul.

Să ne înţelegem. Nu este de aşteptat ca absolut toţi elevii să ia note peste 5 la acest examen. Dar ca aproape 40% să nu fie în stare să ia note de trecere e prea mult. Şi pentru aceşti elevi contribuabilii au plătit salarii profesorilor şi cheltuieli legate de funcţionarea şcolilor.” (accesați materialul complet aici)

  • Adevărul – „Aproape 150.000 de elevi au susţinut, luni, proba la Limba Română din cadrul Evaluării Naţionale (EN), fiind cu 30.000 de mai puţini faţă de şcolarii înscrişi în clasa a VIII-a la începutul anului. Aceste cifre sunt asociate fenomenului Brăila (profesorii descurajează elevii cu rezultate mai slabe să se înscrie la examen) cât şi abandonului şcolar.

Aproximativ 150.000 de absolvenţi de clasa a VIII-a din totalul de 179.000 au susţinut, luni, prima proba scrisă, la Limba Română, din cadrul Evaluării Naţionale 2018.” (accesați materialul complet aici)

  • Europa FM – „Ministerul Educației dă startul evaluării fără a fi rezolvat însă o problemă gravă semnalată recent de societatea civilă. E vorba de așa-numitul „fenomen Brăila”.

Nota medie pe județ ridicată artificial prin descurajarea elevilor cu rezultate slabe să participe la examen. E fenomenul semnalat de 100 de organizații nonguvernamentale atât Ministerului, cât și Parlamentului pe care județul Brăila l-a ilustrat în anii trecuți cel mai bine – a doua medie în topul național, dar și cel mai mare procentaj de absenți la examen. Președintele Asociației Human Catalyst, Laura Marin, arată de ce e nevoie de mai mult pentru a stopa acest fenomen. Anual, 30.000 de elevi nu participă la Evaluarea Națională. E vorba de unul din cinci absolvenți, iar situația riscă să se repete anul acesta, spune Laura Marin.” (accesați materialul complet aici)

  • Digi 24 – „Comisia Europeană este cu ochii pe şcolile din România. Experţii internaţionali au început să monitorizeze fenomenul de excluziune care se practică în mai multe unităţi de învăţământ din ţară. Reacţia Comisiei Europene vine după ce, anul trecut, mai mulţi elevi de clasa a VIII-a cu rezultate slabe ar fi fost împiedicaţi să susţină Evaluarea Naţională. Totul pentru ca gradul de promovare în şcolile din România să nu scadă.” (accesați materialul complet aici)

  • Hotnews.ro – „Comisia Europeană a început să monitorizeze fenomenul de excluziune practicat de școlile care îi descurajează pe elevii cu rezultate slabe să se prezinte la Evaluarea Națională, anunță Asociația Human Catalyst. Este vorba despre împiedicarea unor elevi să susțină examenul de la finalul clasei a VIII-a, pentru a prezenta apoi un fals succes: medii mari pe școală. Asociația precizează că va avea săptămâna aceasta discuții cu oficialii din Ministerul Educației. Amintim că pe 4 iunie încep înscrierile la Evaluarea Națională 2018. (…)

Amintim că aproape 100 de organizații au trimis în urmă cu două săptămâni o scrisoare deschisă către premier, ministrul Educației și către o serie de parlamentari, în care avertizează că “există dovezi ce ne arată că nota medie pe școală/județ la Evaluarea națională este ridicată artificial de o prezență redusă a elevilor de clasa a 8-a la testări – ca urmare a unei „selecții” impuse la nivel de clasă, management al școlii sau inspectorat școlar”. (accesați materialul complet aici)

  • Observator TV – „Florentina Dragomirescu este mama unor tripleţi de 14 ani care se tem că nu vor intra la liceu, asta pentru că directoarea le-ar fi spus că au note mici şi că nu merită să fie înscrişi la evaluarea naţională. Cel puţin asta susţine mama lor într-o plângere pe care a depus-o la Ministerul Educaţiei.

Florentina Dragomirescu:<<Erau demoralizaţi deşi îi îndrumam să înveţe, să arate că nu sunt chiar de 2 şi 3. Directoarea a zis ca va fi atentă la doamna profesoară de matematică să nu îi treacă să nu intre în evaluare deoarece nu doreşte să strice media pe şcoală. Nu pot sa spun ca sunt rebeli sau pusi pe scandal, sunt copii normali.>>  (accesați materialul complet aici)

  • Adevărul – „România este singura ţară din Uniunea Europeană unde predau profesori nepregătiţi: mai exact, 4.500 de cadre didactice necalificate se află la catedră, fiind absorbite de sistem, din lipsă de alternative.

Cele mai mari procente de profesori necalificaţi, care nu au luat examenul de titularizare, sunt înregistrate în zonele sărace din sudul şi centrul ţării, arată un studiu publicat recent de Asociaţia Human Catalyst, care a descoperit „Fenomenul Brăila“.   Concret, raportul intitulat „Diagnoza echităţii în sistemul de educaţie 2016-2018“  arată că, anul trecut, cele mai mari procente ale cadrelor didactice fără pregătire au fost înregistrate în judeţele Giurgiu (6,7% din totalul cadrelor didactice), Călăraşi (6,3%), Tulcea (5,7%), Ilfov (5,7%), Braşov (5,5%), şi Vaslui (4,6%). În schimb, cele mai reduse rate se găsesc în judeţele Argeş (0,3%), Gorj şi Dolj (câte 0,8%). ” (articolul  poate fi găsit aici)

  • Antena1 – „Rezultatele examenului național de titularizare în învățământ arată că 47,40% dintre profesori au luat note peste 7, înainte de depunerea contestațiilor. Rezultatele de anul acesta sunt cu 1,67 puncte procentuale mai mari decât anul trecut, tot înainte de contestații, au anunțat reprezentanții Ministerului Educației. Amintim că titularizarea este concursul național în urma căruia profesorii se pot angaja pe o perioada nedeterminată într-o școală. Pentru titularizare, profesorii trebuie să obțină note peste 7 la acest examen.

Cele mai mari procente de profesori necalificați sunt înregistrate în zonele sărace din sudul și centrul țării, arată un studiu publicat recent de Asociația Human Catalyst, care a descoperit <<Fenomenul Brăila>>. ” (materialul complet poate fi accesat aici)

Monitorizare mass-media și social media, by Zelist Monitor, 3 mai – 29 august 2018, 430 de apariții în spațiul public, după cum arată imaginea de aici:

Dacă dorești să faci o donație în lei pentru a ne ajuta să combatem abuzurile din educație, iată informațiile de care ai nevoie:

ASOCIAȚIA PENTRU EDUCAȚIE ȘI JUSTIȚIE SOCIALĂ HUMAN CATALYST, CUI 33656932, IBAN  RO86CECEB00130RON3865301deschis la CEC Bank.

Poți redirecționa 20% din impozitul pe profit (pentru persoană juridică) sau 2% din impozitul pe venit (pentru persoană fizică – formularul online poate fi completat aici) pentru unul dintre proiectele noastre. Contactează-ne și îți putem oferi mai multe informații.

Îți mulțumim că ești alături de noi pentru a depăși inegalitățile și a da șansa fiecărui copil să își atingă potențialul maxim!

 

 

 

 

 

 

 

 


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.