CERCETARE

Documentăm situații în care, fie cadrul legal, fie alți factori, generează situații în care anumite categorii de oameni nu au acces echitabil la resursele publice. Ceea ce se întâmplă cu elevii din grupuri dezavantajate în sistemul educațional public este tematica noastră prioritară.

PROGRAMUL ȘCOALĂ DUPĂ ȘCOALĂ

Legea Educației Naționale 1/2011, prevede la articolul 58, aliniatul 4: „Statul poate finanţa programul Școală după școală pentru copiii şi elevii din grupurile dezavantajate”.

La câți copii din medii vulnerabile și la câte dintre școlile cu elevi romi a ajuns din 2011 și până în prezent Programul?

Pentru a răspunde la această întrebare, pe parcursul anului 2014, a fost realizată o cercetare la nivel național prin care am urmărit să aflăm, în principal, câte dintre școlile cu elevi romi beneficiază de Școală după Școală (SdS). Studiul „Making The Most Of SaS Program For Roma Children” s-a desfășurat în 102 școli din România înregistrate ca având elevi romi. Pe lângă numărul de elevi romi din școală au fost  determinate încă alte patru dimensiuni: nivelul de educație al familiei, numărul elevilor cu dificultăți economice, elevi din familii disfuncționale și copii cu nevoi speciale. Având în vedere prezența acestor factori de risc educațional, ipoteza a fost ca în școlile investigate să existe forme de sprijin educațional de tip SdS pentru elevii provenind din categoriile menționate. Rezultatele însă au arătat că în doar 15% dintre școlile investigate se desfășurau activități SdS, iar ca principal factor explicativ al acestei situații, atât directorii de școli cât și inspectorii școlari au menționat lipsa finanțării programului SdS, următoarea cauză fiind motivația scăzută a cadrelor didactice de a se implica în accesarea și implementarea programului.

Datele au fost confirmate și de un alt raport pe aceeași temă, realizat în același an de World Vision Romania: aproximativ 15% dintre copii au frecventat un serviciu public sau privat SdS; există diferențe mari din punctul de vedere al disponibilităţii serviciului între mediul urban și rural și în funcție de gradul de sărăcie al comunităţilor; principalele motive pentru care copiii nu beneficiază de Programul SdS: 81,1% dintre serviciile SdS actuale funcţionează în regim de serviciu plătit, iar costurile pentru un serviciu privat sunt în multe cazuri prohibitive şi generează surse de inegalitate între copii.


Programul Școală după Școală și perpetuarea inegalității in educație (policy brief)

IRSE – INDICELE DE RISC SOCIO-EDUCAȚIONAL

În contextul în care Guvernul României şi-a luat angajamentul de a reducere numărul persoanelor aflate în sărăcie relativă cu 580.000 până în 2020, ca parte a Strategiei Europa 2020, la începutul anului 2016 a fost elaborat Pachetul Integrat pentru Combaterea Sărăciei. Încă din faza de elaborare a fișelor de măsuri, a fost organizat un proces complex de consultări cu societatea civilă. Ulterior, în aprilie 2016, Prim Ministrul Dacian Cioloș emite Decizia nr. 133/2016 privind înființarea comitetului “Coaliția anti-sărăcie” având ca principale atribuții:

a) monitorizarea implementării Pachetului Integrat pentru Combaterea Sărăciei în scopul atingerii obiectivelor asumate de România în cadrul Strategiei Europa 2020;

b) sprijinirea autorităţilor publice locale în elaborarea şi aplicarea programelor anti-sărăcie;

c) monitorizarea activităţilor de asistenţă tehnică în domeniu, asigurate de Banca Mondială, Comisia Europeană şi alte organizaţii internaţionale.

Pe fondul participării active a Asociației pentru Educație și Justiție Socială HUMAN CATALYST la toate consultările organizate de către Cancelaria Primului Ministru, a expertizei și a contribuțiilor aduse la elaborarea măsurilor, ulterior a instrumentelor de implementare a acestora în sfera educației, Asociația face parte din Coaliție și coordonează grupul tematic „Educație”.

Prin aplicarea instrumentului „Indicelui de risc socio-educațional (IRSE)” am descoperit că:

  • 446 de unități de învățământ (11% din totalul școlilor incluse în analiză – 4.279) reprezintă ”elita” sistemului de învățământ primar și gimnazial din România, înregistrând un indice al  defavorizării foarte redus (aflat în intervalul [0-1]) – adică o rată a abandonului școlar foarte scăzută, profesori pregătiți, elevi bun și o comunitate prosperă.
  • Majoritatea unităților de învățământ, 2.664 (62%) pot fi încadrate în categoria școlilor ”medii” în privința performanțelor și a condițiilor de desfășurare a activităților educaționale  (intervalul [1-3]).
  • 1.115 de unități școlare (26%) ”defavorizate”, prin prisma rezultatelor școlare mai slabe decât media națională (intervalul [3-6]).
  • 54 de unități școlare ”profund defavorizate” (1%), caracterizate  de rezultate școlare foarte scăzute, risc înalt de abandon școlarridicat și în general localizarea în localități subdezvoltate (intervalul [6-10])
  • Una din principalele concluzii ale studiilor efectuate în urma testelor PISA arată faptul că școlile defavorizate tind să aibă mari dificultăți în atragerea de cadre didactice calificate, în ciuda faptului că raportul dintre numărul de profesori și elevi este relativ egal sau chiar mai mare în cazul școlilor defavorizate comparativ cu școlile nedezavantajate (OECD, 2014, p. 12). În anul școlar 2016-2017 cele mai mari procente ale cadrelor didactice fără pregătire au fost înregistrate în localitățile din județele Giurgiu (6,7% din totalul cadrelor didactice), Călărași (6,3%), Tulcea (5,7%), Ilfov (5,7%), Brașov (5,5%), și Vaslui (4,6%). În schimb, cele mai reduse rate se regăsesc în județele Argeș (0,3%), Gorj și Dolj (câte 0,8%).
  • „Fenomenul Brăila” – o nouă formă de excluziune socială și educațională. Ponderea care au susținut evaluarea națională, respectiv nota medie la evaluarea națională reprezintă doi indicatori sugestivi ai performanței școlare. Pot exista cazuri în care nota media la evaluarea națională e ridicată artificial de o prezență redusă a elevilor de clasa a 8-a la acest examen – ca urmare a unei „selecții” impuse la nivel de clasă, conducerea școlii sau chiar inspectorat școlar.

Informațiile prezentate mai sus sunt extrase din studiul  „IRSE: Indicele de risc socio-educațional – fundament pentru politici responsabile, bazate pe date. Diagnoza echității în sistemul de educație 2016-2018”care va fi lansat lunile viitoare.

Printre altele, una dintre contribuțiile noastre a fost propunerea unei metodologii de identificarea celor mai dezavantajate comunități din țară, din punct de vedere social și educațional, cu scopul de a sprijini Guvernul României în implementarea eficientă și eficace a angajamentelor privind reducerea sărăciei și diminuării ratei de părăsire timpurie a școlii.

Recomandările formulate în documentul prezentat Guvernului în august 2016, cuprind:

  • Pentru a răspunde nevoii decidenților referitoare la focalizarea investițiilor în zonele dezavantajate, din care provin datele cele mai îngrijorătoare privind sărăcia, marginalizarea, excluziunea, neparticiparea școlară și rata crescută de părăsire timpurie a școlii – cu efectele sociale asociate, a fost creat un nou indicator compus, denumit indicele de risc socio-educațional (IRSE). Dat fiind caracterul dependent de context, dinamic al acestuia, se impune ca cel puțin anual valoarea sa să fie măsurată prin intermediul unor astfel de cercetări pentru a-i urmări evoluția având ca base-line anul 2016 
  • Orice politică de combatere a sărăciei ar trebui să aibă în vedere, în primul rând, efectul cumulativ al riscurilor: o comunitate săracă și cu un nivel redus de educație va avea toate șansele să înregistreze o rată mare de părăsire timpurie a școlii și, ca urmare, un nivel redus de educație și de calificare pentru tineri – ceea ce va duce la o rată redusă de angajare și de ocupare. Ca urmare, intervențiile ar trebui să fie gândite integrat, multinivelar, multianual și multisectorial. 
  • Costurile intervențiilor trebuie proiectate în funcție de tipurile de risc din comunitățile respective (exprimate prin indicatorii reținuți pentru monitorizarea și evaluarea Strategiei Anti-Sărăcie) și proporționale cu nivelul de risc: comunitățile cu valoarea IRSE cea mai mare urmând a beneficia, cu prioritate, de finanțare prin programe naționale.

 


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.