ADVOCACY

În anul 2011, Programul “Școala după școală”, unul dintre cele mai eficiente instrumente de combatere a abandonului școlar, a fost inclus ca necesitate în Legea Națională a Educației. În același an, era reglementată prin Ordin de Ministru metodologia implementării programului în școlile din România. Printre cele patru surse potențiale, actul legislativ menționa bugetul de stat ca sursă de finanțare a Programului pentru copiii din grupurile defavorizate.

După promisiuni repetate că va încerca să găsească soluții, Ministerul Educației încă omite să introducă în bugetul de stat o linie specială pentru acest program. Este deja al șaselea an școlar în care legea nu se aplică, iar responsabilii din Ministerul Educației refuză să ofere răspunsuri clare la întrebările legate de măsurile pe care le are în vedere pentru rezolvarea situației. Pe acest fond, atragem din nou atenția asupra nerespectării legii și asupra răspunsurilor evazive pe care Guvernul le dă cu privire la acțiunile concrete pe care le face pentru punerea în aplicare a art. 58, alin. 4 din LEN.

Prin acțiunile începute în 2014 pentru finanțarea Programului Școala după Școală, solicitarea noastră a fost preluată în planul de măsuri antisărăcie. Astfel, Programul a devenit una dintre măsurile cheie (6.2) destinate combaterii abandonului școlar, pentru care în 2016 sunt alocate cu prioritate fonduri structurale în valoare de aproape 200 de milioane de euro.

„Actualmente, Programul SdS se aplică doar cu finanțare din partea părinților. Pe baza metodologiei SdS îmbunătățite, pentru anul financiar 2017, adică din semestrul al doilea al anului școlar, vom prevede la bugetul de stat al MENCS includerea SdS în cele 50 de școli care vor beneficia de masa caldă din această toamnă. Am avut deja o discuție cu Ministerul de Finanțe în acest sens.” (Monica Anisie, secretar de stat MENCS, în cadrul atelierului de lucru din 10 septembrie 2016)

Până la concretizarea acestor intenții, Human Catalyst continuă acțiunile de lobby și advocacy pentru susținerea programului SdS. În acest sens, semnalăm încă o dată riscul ca alocarea de resurse din fondurile structurale, posibilă doar pentru un număr restrâns de elevi în raport cu problema reală, să conducă, inevitabil, la adâncirea discrepanțelor din sistem. De asemenea, derularea pe termen limitat a proiectelor cu finanțare europeană nu garantează sustenabilitatea și eficiența pe termen lung a efectelor pe care își dorește să le genereze, respectiv diminuarea ratei de abandon școlar, ajunsă la aproape 20%. Aceste două argumente demonstrează că singura soluție pentru o investiție sănătoasă și eficientă rămâne implicarea de urgență, activă și constantă a statului, prin tratarea ca prioritate a programelor de de tip Școala după școală, cu susținere financiară de la bugetul de stat.

România 2016. Aproape 400.000 de elevi din învățământul primar și gimnazial din România învață în școli defavorizate, cu risc ridicat de abandon. Din aproximativ 5000 de școli din țară cu învățământ primar și gimnazial, primele 414 din listă sunt încadrate în clasa 1 de risc socio-educațional, adică au cel mai înalt grad de risc pe o scară de la 1 la 5. Pe lângă aceștia, mai sunt și copiii din creșe, grădinițe, licee sau școli postliceale. Aceasta este dimensiunea reală a dezastrului din preuniversitarul românesc în anul 2016.

Datele calculate de noi arată astfel:

  • primele 100 din lista școlilor defavorizate însumează 23.246 elevi din ciclul primar și gimnazial
  • primele 200 din lista școlilor defavorizate însumează 44.312 elevi
  • primele 500 din lista școlilor defavorizate însumează 134.618 elevi
  • primele 1000 din lista școlilor defavorizate însumează 282.701 elevi

Ierarhizarea este făcută pe baza listei școlilor cu risc socio-educațional realizată de Ministerul Fondurilor Europene cu Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, în baza metodologiei recomandate de Human Catalyst în cadrul consultărilor. Lista completă se găsește ca anexă a ghidurilor  FSE-POCU, 2016.

După alegerile parlamentare de la finalul lui 2016, participăm la consultări și grupuri de lucru, prin care încercăm să convingem noul guvern să introducă finanțarea SdS în bugetul de stat.

În prima parte a anului 2017 am desfășurat campania Situația nu este deloc roz, ca parte a eforturilor de advocacy la nivel național.

Campania a numărat:

În luna iunie 2017, un nou Guvern este ales, în frunte cu primul ministu Mihai Tudose. Ca răspuns la declarații ale Ministrului Educației desemnat, Liviu Pop, Human Catalyst a demarat campania La firul ierbii despre educația gratuită.

În cadrul campaniei, a invitat la dezbatere Președinția României, Ministrul Educației și Ministrul Finanțelor, alături de alți actori importanți, precum comunități locale, autorități publice locale, organizații și coaliții din educație. Scrisoarea deschisă care cheamă la dialog a atras includerea dezbaterii în calendarul de activități organizate sub egida Proiectului „România educată” – Dezbaterea Națională pentru Educație Cercetare. Dezbaterea, numită La firul ierbii despre educația gratuită se va organiza pe 7 august în Pietrișu, com. Găujani, jud. Giurgiu.

Invităm actori din educație să se alăture demersului nostru și să participe la dezbatere.

 


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *