READING

Actualizarea scrisorii din 14 mai, azi 20 mai

Actualizarea scrisorii din 14 mai, azi 20 mai

După depunerea scrisorii la autorități, organizații și persoane au dorit să se alăture demersului nostru. În text, cu albastru, informațiile actualizate

 SCRISOARE DESCHISĂ DIN 14 MAI 2018
– actualizare, 20 mai 2018 –

Solicităm adoptarea urgentă a unor măsuri legale prin care să opriți
„Fenomenul Brăila” – un grav tip de excluziune practicat în școlile din România

Organizațiile semnatare ale prezentului document, confirmă și semnalează unul dintre aspectele documentate în studiul cu titlul „IRSE: indicele de risc socio-educațional 2015-2017, fundament pentru politici bazate pe date” (analiza preliminară a datelor cantitative), realizat de Asociația Human Catalyst.
Conform acestei cercetări, există dovezi ce ne arată că nota medie pe școală / județ la evaluarea națională este ridicată artificial de o prezență redusă a elevilor de clasa a 8-a la testări – ca urmare a unei „selecții” impuse la nivel de clasă, management al școlii sau inspectorat școlar.

Cel mai reprezentativ exemplu în acest sens este ilustrat în cazul unităților de învățământ din județul Brăila. Deși aici în 2016-2017 nota medie la evaluarea națională a fost a doua cea mai mare din țară (7,29), după Municipiul București (7,35), ponderea elevilor din clasa a 8-a care nu au susținut evaluarea națională a fost cea mai crescută din România (36,5%), mai mult cu 3 procente față de anul școlar anterior.
Conform mărturiilor existente, această situație rezultă în urma unei practici abuzive la nivel de sistem educațional, prin care elevilor considerați slabi le este interzisă înscrierea la Evaluarea Națională pentru a nu „trage în jos” media pe școală/județ. În practică, am întâlnit astfel de cazuri în toată țara, cu preponderență în comunități sărace, marginalizate și/sau cu procent mare de romi. Elevii cu CES și cei din „școlile de elită” sunt și ei vizați de fenomen .
Important de precizat că „fenomenul Brăila” este practicat și la nivel de liceu, în cazul examenului de Bacalaureat.
Dat fiind că ne aflăm în perioada premergătoare evaluării naționale la clasa a 8-a și a examenului de Bacalaureat – când aceste practici se intensifică în școli – solicităm adoptarea de urgență a unor măsuri legale prin care să asigurați participarea elevilor absolvenți la examenele menționate conform legii și să descurajați, respectiv sancționați, responsabilii din educație (cadre didactice, directori, inspectori școlari) care împiedică accesul absolvenților la participarea la evaluări și pun presiune pe unii elevi, în mod profund abuziv, pentru a crea o imagine favorabilă falsă a școlii sau a județului și a promova o performanță fabricată prin astfel de mijloace.

Cu respect,
Laura Greta Marin
Președinte, Asociația pentru Educație și Justiție Socială HUMAN CATALYST

Cum se manifestă „fenomenul Brăila”:
• În 2015, un grup de tineri din Călărași pun în scenă ce se întâmplă în școala lor
• În 2016, lideri romi semnalează fenomenul făcând un apel către directorii de școli din județul Argeș
• Anul 2017, presa relatează că există suspiciuni privind fenomenul în Brăila
• În 2017-2018, Asociația HUMAN CATALYST realizează o cercetare, care demonstrează dimensiunea fenomenului la nivel național
• Mesajul devine viral în presa centrală și online. Apar mărturii din toată țara și două sesizări către MEN, ale părinților afectați de fenomen în această perioadă dinaintea examenelor la gimnaziu și liceu.
• Parlamentari PSD, USR, PNL, PMP și un consilier de stat ALDE din Cabinetul Primului Ministru condamnă public fenomenul
• Mesaje primite anonim și articole de presă, dezvăluie amploarea intimidărilor care au loc acum față de părinți și profesori din toată țara, pentru a nu dezvălui public cazuri concrete în „fenomenul Brăila”

Iulian Cristache, președinte FNAAIP, 14.05.2018: „Suntem conștienți de existența „Fenomenului Brăila”, însă momentan nu avem suficiente date despre dimensiunea sa la nivelul țării”.
Responsabil din Ministerul Educație Naționale, mesaj on-line primit pe data de 11.05.2018:
„Bună ziua! Acest aspect privitor la rata scăzută a elevilor participanți la EN, l-am semnalat de mult timp. Ar trebui „trași de urechi” inspectorii din teritoriu care sunt de acord cu asemenea practici „criminale” pentru a primi laudele șefilor. Chiar am propus, prin noua Metodologie de monitorizare a segregării școlare, ca unul din indicatorii introduși să fie acesta: număr de elevi care participă la Evaluarea Națională și BAC, din totalul absolvenților. Bravo! Puteți conta pe sprijinul nostru, al direcției noastre.”
Inspector Școlar, discuție telefonică 10.05.2018: „Aceasta modalitate de a raporta medii mari la evaluările naționale și BAC se practică de mulți ani…dvs nu știați? Consider că de vină este presiunea care se pune pe profesori și inspectori de a obține medii cât mai mari la aceste examene.”
Director de școală, discuție telefonică 07.05.2018: „La noi în școală nu se face așa, am auzit însă prin țară că se apelează la astfel de metode.”
Procentul de neparticipare a elevilor la testările naționale
Anul școlar 2015-2016 Anul școlar 2016-2017

În anul școlar 2016-2017, la nivel național, nu au fost înscriși la evaluarea națională 30.449 elevi de clasa a 8-a, adică (18.7%) din totalul absolvenților de gimnaziu, dintre care 8.318 repetenți, exmatriculați sau cu situația școlară neîncheiată.

În același an școlar sunt înregistrați 63.613 elevi repetenți, exmatriculați sau cu situație neîncheiată, din care 13% de clasa a 8-a. Din datele preliminare ale studiului cantitativ, rezultă la acest moment 22.131 elevi absolvenți de clasa a 8-a, care nu au fost înscriși în evaluarea națională și care nu au fost repetenți, exmatriculați sau cu situația școlară neîncheiată, în anul 2017. De precizat că la evaluarea națională participă și absolvenți de clasa a 8-a din anii trecuți, astfel încât cifra reală a elevilor neparticipanți la Evaluările Naționale este mai mare.

Semnează și confirmă practicarea „Fenomenului Brăila” în toată țara:

1. Grupul de Inițiativă Civică „Părinții cer schimbarea” (14.000 de părinți)
2. Asociația Elevilor din Constanța (AEC)
3. Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România, ANOSR – 98 de organizații studențești din 17 centre universitare din România
4. Grupul de Inițiativă Civică „Geeks for Democracy”
5. Grupul de Inițiativă al Tinerilor „Activiști pentru Echitate” (30 de membri)
6. Uniunea Civică a Tinerilor Romi din România (6 centre universitare)
7. Grupul Tinerilor Anti-Violență, Giurgiu
8. Fundația Județeană pentru Tineret Timiș (FITT) – 30 de organizații de tineret din jud. Timiș, singurul centru de tineret din România acreditat de Consiliul Europei
9. Grupul tinerilor „Romi și Rome cu Inițiativă”, Mizil
10. Asociația pentru Tineret Arbore, Suceava (APTA)
11. Grupul de Inițiativă al Tinerilor „Revendicări”, Valea Seacă, Bacău
12. „Cognosis” Federația Asociațiilor Studenților la Psihologie și Științele Educației din România:
13. Asociația Studenților la Psihologie și Științele Educației din București (ASPE)
14. Asociația Studenților Psihologi și Pedagogi din Iași (ASPP)
15. Asociația Studenților Psihologi din România (ASPR)
16. Asociația Studenților la Psihologie Oradea (ASPO)
17. Asociația Studenților la Psihologie și Sociologie din Timișoara (ASPST)
18. Asociația Studenților în Psihologie Sibiu (ASPS)
19. Fundația Terre des Hommes – Elveția
20. Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC)
21. Asociația pentru Dezvoltare și Incluziune Socială (ADIS)
22. Asociația Mediawise Society
23. Fundația Centru de Resurse pentru Participare Publică (CeRe)
24. Asociația E-Romnja
25. Fundația „Inimă de copil”
26. Asociația pentru Parteneriat Comunitar, Brașov
27. Fundația PACT
28. Asociația „VOX Civica”, Buzău
29. Asociația Mishto
30. Asociația pentru promovarea și Dezvoltarea Comunității „O viață Altfel”
31. Agenția Dezvoltare Comunitară „Inter – activă” Botoșani (ADCIA)
32. Asociația „Reality Check”
33. Asociația „Educație pentru Toți”, Constanța
34. Asociația Comunităților Marginalizate – Hilișeu Horia
35. Asociația „Lingurarii” – Cristești
36. Asociația „Bărăncuța” – Cristinești
37. Asociația „Euroagrorom” – Hudești
38. Asociația „Coșrom” – Coșula
39. Fundația Terra Mileniul III
40. Asociația „Cultus Humani”
41. Asociația „Centrul de Sprijin pentru Reintegrarea Socială a Grupurilor Vulnerabile” Botoșani
42. Centrul Filia
43. Asociația „ART Fusion”
44. Fundația „eMAG”
45. Federația Organizațiilor pentru Servicii Sociale (FONSS):
46. Asociația Betania Bacău
47. Fundația „Alături de Voi” România
48. Asociația Alternative Sociale
49. Asociația „Salvați Copiii” Iași
50. Centrul de Dezvoltare Socială
51. Fundația Serviciilor Sociale Bethany, Timișoara
52. Fundația COTE
53. Centrul Diecezan Caritas Iași
54. Fundația Iosif
55. Fundația Star of Hope România
56. Fundația World Vision România
57. Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu Autism din România (A.N.C.A.A.R.) – Filiala Iași
58. Fundația „Ancora Salvării”
59. Fundația „Centrul de Mediere și Securitate Comunitară”
60. Fundația de Dezvoltare Locală „Speranța”, Târgu Neamț
61. Fundația de Sprijin Comunitar Bacău (FSC)
62. Fundația „Enable” România
63. Fundația „Păpădia”
64. Fundația „Solidaritate și Speranță”
65. Asociația „Centrul Daniel” Bacău
66. Asociația de Sprijin a Persoanelor cu Nevoi Speciale “Luceafărul”, Neamț
67. Asociația „Four Change”
68. Asociația Blijdorp România
69. Organizația Umanitară CONCORDIA
70. Fundația „Joyo”
71. Asociația United Cristian Aid – Bunul Samaritean
72. Fundația Corona
73. Asociația Umanitară „Il Chicco”
74. Fundația „Un Coup de Main d’Emmaus”
75. Asociația „Pro ACT Suport”
76. Asociația „Partener pentru Tine”, Argeș
77. Institutul Bucovina pentru Parteneriat Social
78. Asociația „Psihascend”
79. Grupul Femeilor Rome și Nerome din Valea Seacă
80. Centrul de Resurse pentru ONGuri Suceava (CENRES)
81. Asociația Consultanților în Dezvoltare Comunitară (ACDC)
82. Centrul de Asistenta pentru Organizații Neguvernamentale (CENTRAS)
83. Fundația „Viață și Lumină”
84. Asociația „Mișcarea Civică Miliția Spirituală”
85. Asociația Regională de Educare a Adulților, Suceava (AREAS)
86. Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Cluj (CRCR)
87. Asociația pentru promovarea Incluziunii Sociale (APIS)
88. Centrul „O Del Amentza, Fetești (ODA)
89. Asociația pentru Studiu și Practică Nonviolentă și Restaurativă, Cluj (ASPNR)
90. Asociația pentru Dezvoltare și Incluziune Socială Pro Rural
91. Asociația pentru Dezvoltare și Incluziune Socială Pro Urban
92. Asociația „Politeia”
93. Asociația „Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință”, Buzău
94. Centrul de Resurse și Referință în Autism „Micul Prinț”, Bistrița
95. Asociația „Datini, Educație, Cultură”, Găujani, Giurgiu
96. Institutul pentru Solidaritate Socială
97. Platforma Demos (peste 650 de persoane)
98. Adrian Dohotaru –deputat independent, Cluj
Florinela Iosip – jurnalist educație / social
Ciprian Necula – activist drepturile omului
Mariana Badiu – activist drepturi cetățenești
Roxana Geru – psihoterapeut pentru grupuri de tineri


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.